Realizata intr-o gama cormatica restransa, rosu, violet, ivoriu acesta casa s-a dorit a fi o locuinta calda de familie cu un aer usor mai sofisticat, dar totusi primitor.

Punctual central al casei este livingul de dimensiuni generoase in care sobrietatea violetului si a liniilor drepte este intrerupta de motivul decorativ floral al picturii murale, tablourilor si decoratiunilor. Acesta cotine o zona de ralaxare dominata de canapeaua din piele de o nuanta calda, deschisa si zona de luat masa cu mobilier de lemn masiv si scaune tapitate in aceeasi nuanta de piele. Amploarea spatiului e data si de un hol cu picturi decorative cu foita de agint si motive florale violet ce reiau decorurile draperiei si ale picturii murale.

Am ales pt amenajarea casei materiale pretioase, elegante, de cea mai buna calitate, dar care totusi sa nu dea senzatia de opulenta ci de eleganta sobra. Am folosit matase pt draperii, dublaje de tafta,perdrele din voal de matase, piele naturala pt scune si canapele, covorul este tot cu fasii de piele tabacite manual, lustrele din sidef natural de la Verpan, filtreaza intr-un mod foarte placut lumina, dandu-i un aspect mai intim.

Bucataria este desparita de living printr-o usa culisanta de sticla, sticla se reia si la balustradele din nichel periat cu insertii de sticla curbata, decorarta cu motive sablate. Luminile din bucatarie sunt din aluminiu satinat, acest detaliu regasindu-se in toate accesoriile bucatriei, blaturile de Corian ca si pardoseala din marmura intregesc ansamblul de materiale naturale ce se ragaseste in toata casa.
Piatra, sticla metal, lemn sunt coordonatele acestei case , materialele primare sunt finisate si intregite prin culoare pt un efect dinamic si totusi rafinat si sobru.

Culorile din living se regasesc si in holul principal de la etaj, la fel cu picturile decorative, din aceasta zona se face trecerea spre dormitoare si bai care sunt decorate pastrand unitatea cromatica si stilistica a casei.

Un al doiea centru de interes de altfel firesc al casei este dormitorul matrimonial realizat pe nuante de rosu bordeaux si negru, cu perdele cu motive circulare ce indulcesc liniile geometrice ale arhitecturii.

In ficeare camera am insistat pe o armonie de culori si materiale pe pretiozitatea detaliilor, de la tapet la draperii de tafta, de la covoare cu fire de matase si lana ,la corpuri de iluminat din cristale si sidef.

Rezultatul e o casa ce aduce bucurie si confort proprietarilor, o investitie pt viitor intr-o locuinta de familie calda si sofisticata care pune in valoare personalitatea proprietarilor.

Share:

Designerii de interior planifică diferite tipuri de spaţii, incluzând birouri, aeroporturi, teatre, mall-uri, restaurante, hoteluri, şcoli, spitale şi locuinte private.

Decoratorii de interior se ocupă cu stabilirea culorilor folosite pe pereţi, alegerea tipului de pardoseală, de mobilier, asortarea lor cu decoraţiuni pentru ferestre, obiecte de artă, şi corpuri de iluminat.
În Romania aceşti termeni sunt folosiţi ca reprezentând acelaşi lucru. Designerii de interior sunt decoratori şi invers, mai mult chiar, arhitecţii se ocupă de toate aceste lucruri pentru că deocamdată este un domeniu relativ nou şi sunt puţine şcoli de specialitate.

Designul de interior se bazează pe psihologia mediului, arhitectură şi pe design de produs pentru a produce concepte şi direcţii reprezentate grafic. Ca şi în construcţii, paşii unui designer de interior sunt stabilirea obiectivelor clientului, durata de timp în care lucrarea trebuie terminată şi bugetul acordat.

Decoratorul de interioare se ocupă de amenajarea unui spaţiu dat, cu o arhitectură existentă, cu scopul de a-l face atractiv, funcţional şi util. Scopul decoratorului este de a însufleţi spaţiul prin schimbarea culorilor pereţilor, aplicarea tapetului, aşezarea picturilor, sculpturilor şi obiectelor de artă pentru a le pune în valoare, aşezarea mobilierului, corpurilor de iluminat, covoarelor şi obiectelor decorative. Decoratorii de interior pot fi contractaţi pentru anumite evenimente, cum ar fi amenajarea unei nunţi, sau petreceri, evenimente caritabile, sau chiar pentru decoraţiunile de Crăciun şi de Paşti.

În urma discuţiilor cu proprietarii şi după ce se realizează masurătorile, designerul creează un plan şi face un deviz estimativ în funcţie de ce servicii oferă. Designerul poate doar să propună un concept în formă grafică, sau poate să ofere servicii de project management şi de procurare a bunurilor din proiect.

Proiectele se realizează în programe asistate de calulator şi se prezintă în format 3D, dar şi cele realizate la mâna liberă sunt apreciate ca fiind foarte personale.Se prezintă mai multe variante iar după ce clientul a aprobat conceptul, se vor realiza planurile cu toate detaliile şi dimensiunile specificate, cu codurile de culoare şi specificaţia materialelor ce vor fi folosite.

Este posibil ca tot spaţiul să fie regândit, să fie modificate usile şi ferestrele, să dispară sau să apară pereţi, să fie înalţate anumite zone pentru a crea impresia de separare a spaţiilor. Se acordă o importanţă deosebită şi exteriorului care trebuie să fie în concordanţă cu interiorul şi se reprezintă modificările necesare.” Scurt si concis, nici eu nu puteam sa o spun mai bine, chiar asa stau lucrurile.
Sursa 4interior.ro

Share:

Pornind de la principiul ca lumea mai face si arta, adica belle arte, mare arta si alte arte ca philosophia, iata cateva lucrari de pictura abstracta, pe care le pretuiesc mult, mai ales ca in ultima vreme nu am mai avut mult timp sa pictez. Ele fac parte dintr-o serie de 3 lucrari ce reprezinta elementele esentiale apa, foc, pamant, al patru-lea element, aerul, regasindu-se in toate si intertinandu-le existenta. Le postez aici pentru ca din cand in cand mai simt si nevoia de cultura, si mai ales, nevoia de pictura.

Imaginile apei, focului, pământului, aerului, le găsim ascunse în mituri, poveşti, poezii, în urzeala intimă a fiinţei noastre. Identificate, aceste imagini pot să hranească şi să îmbogaţească opera de artă, aşa cum pot să arunce o lumină nouă asupra propriului imaginar, a predilecţiilor şi a imaginilor materiale uzuale ce formează limbajul plastic al unui artist.
Demersul nu este unul demistificator, nu urmăresc aici să traduc în termeni psihologici, filosofici, sau de altă natură, imaginile plastice , ci urmaresc o reinterpretare, o recontextualizare a imaginilor materiale.

Viaţa spiritului este marcată în zilele noastre de omniprezenţa imaginilor. Totul se materializează în imagini. Artistul apelează la imagini din memorie, imagini care au fost stocate înlăuntru. Imaginile ne permit să reproducem şi să interiorizăm lumea exterioară, să o conservăm mental şi apoi s-o materializăm graţie suportului.

Este greu de dat o definiţie a imaginii, dar totuşi putem spune că „numim o imagine o reprezentare concretă, sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect, fie el material sau ideal, prezent sau absent din punct de vedere perceptiv, şi care întreţine o astfel de legătură cu referentul său, încât poate fi considerat reprezentantul acestuia şi care ne permite aşadar să-l recunoaştem, să-l cunoaştem sau să-l înţelegem” .

Te poţi lăsa purtat de imagini, le deformezi, le îmbogăţeşti pentru a accede la o trăire poetică, atingând plenitudinea în reverie. Şi ce poate fii mai valoros pentru un artist decât să posede puterea de a crea personal imagini, lucru care duce la fericirea existenţială.
În actul creaţiei un loc aparte îl are inspiraţia. Aceasta este momentul coborârii divinului în om, al întrupării în opera de artă. Inspiraţia este de ordin transcendent şi totuşi „presupune emoţii puternice, concentrarea atenţiei, fascinaţiei şi senzaţia de dăruire” .

Materia pentru a seduce trebuie să îmbrace veştmântul frumuseţii formale, peceptibil vizual. Din pricina acestei nevoi de a seduce, imaginaţia lucrează în general în sensul care merge către bucurie, dar şi către tristeţea formelor şi a culorilor, a varietăţii şi al metamorfozelor, în sensul unui viitor al suprafeţei pictate. Ea părăseşte profunzimea, intimitatea substanţială, volumul.

O doctrină completă a imaginaţiei omeneşti nu va putea fii concepută decât după ce vom fii studiat formele, atribuindu-le adevăratei lor materii. Atunci ne vom putea da seama că imaginea este o plantă care are nevoie de pământ şi de cer, de substanţă şi formă. Imaginile găsite de oameni evoluează lent, dificil. „O imagine cere din partea umanităţii tot atăta strădanie cât îi cere unei plante o nouă caracteristică” spune Jacques Bousquet.

Multe dintre imaginile încercate de-a lungul timpului nu pot trăi pentru că sunt simple jocuri formale, sunt superficiale, pentru că nu sunt cu adevărat adaptate subiectului pe care trebuie să-l definească. „În adâncul materiei creşte o vegetaţie obscură; în noaptea materiei înfloresc flori negre. Ele sunt catifelate şi au formula propriului lor parfum” .

A picta nu este întotdeauna o problemă de tehnică, ci de fantezie şi de dăruire vitală. Arta este descoperire şi spor de cunoaştere, a sinelui şi a lumii înconjurătoare. Este o îmbinare între pasiune, inteligenţă şi raţiune. Artistul transmite prin pictură, cu ajutorul mijloacelor picturale, adevăruri profund umane şi răscolitoare

(Fragment dintr-o lucrare teoretica, marturisesc ca pe atunci scriam “compuneri” mai bune, in plus parca altfel arata o nota de subsol fata de un link, “pour les connaisseurs”, dar sufletul uman e mare, in el coexista frateste linkul si nota de subsol.)

Jean-Jacques Wunenburger, „Filozofia imaginilor”, Editura Polirom, 2004, pag. 13
Mădălina Diaconu, „Ontologia operei de artă în lumina principiului identităţii”, Teză de doctorat, Bucureşti, 1996, pag. 248
Gaston Bachelard, „Apa şi visele”, Editura Univers, 1999, pag. 6

Share: